Ce lipsește
Warum? warum? Mein esel ist tot. Warum geschieht dies?
Ich habe klein, klein. Ich verlor Gleichgewicht.... Ja, ich hatte das Gefühl, von die Abstoßung der ersten, die ... "Was Mutter ficken"? und CAH!
Und ja, Icht bin ein berliner.

kiddingMă întreb deseori ce înseamnă a fi în ritm cu propriul suflet. În adevăratul sens, să-l simt eu inaintea celorlaltora. Nu perfecțiune, doar un fulger orbitor care să-mi străbată trupul, lăsându-mă fără suflare. Să-mi pătrundă adânc în minte și să se joace cu ea. Să se topească și să-mi curgă prin vene. Să adorm simțindu-l . Fără voia mea, să mă revărs în suspine ... mi-e dor de mult prea multe lucruri. Mi-e dor de imaturitatea din mine. De momentele în care îmi lipeam fruntea de a lui și mă treceau fiori simțindu-i răsuflarea pe buze. De clipele de destăinuire în care aflam ceea ce nu știa nimeni. Mi-e dor să spun te iubesc fără a folosi cuvinte. Să nu știu ce riscuri înseamnă visul. Mi-e dor de capriciozitatea murdară care-și făcea apariția numai când vroia ea. Vreau să fiu milionară în idei. Zgubilitice, nesperate dar primite ca un nectar ce te lasă mereu însetat. Și da, mi-e dor de o cafea cu lapte acompaniată de niște biscuiți delicioși. Dacă stau bine și mă gândesc, they're kinda like life. Ori stai cu ei în cafea până-i ia mama naibii, mâna deja începe să te doară de la atâta concentrare, totuși aștepți ceva ce n-o să vină niciodată, ori .. se inmoaie, pofticios din fire, încerci cu toată finețea să-l duci la gură, când deodată pleoșc! eh! dar și când apuci să guști o bucățică, ai și uitat de păpica de bebe cu arome de altădată.
Toate astea le vreau. Dar le vreau mai mult când vor să plece. Vin, pleacă, mă răscolesc, mă frământă. Mă agită și totuși îmi oferă combustibilul necesar pentru o cursă lungă.
Mi-e teamă ca mai târziu, să nu realizez cu stupoare, că ea, clipa, m-a uitat.









