Whataya want from me?
M-am plimbat minute în șir, fără o destinație anume. Mă gândeam obsesiv la același lucru, incercând să mă conving singură că e o chestie minoră, că n-o să se întâmple nimic. N-are cum. Ar fi absurd ca lucrurile să ia o altă întorsătură... aiurea..Conștientă că n-am sorți de izbândă, m-am așezat pe o bancă. Aveam nevoie de o pauză. Să-mi trag sufletul de mânecuță, prea o luase razna. Am închis ochii. Așteptam ca vântul să treacă prin mine iar valul de căldură să mă cuprindă, să-mi trezească simțurile. Stau așa câteva clipe, apoi îi deschid timid și mă uit printre gene. Îi observ silueta mult prea familiară. Coincidență? exact opusul... Am vorbit încontinuu, am râs gălăgios fără să ne intereseze părerea celorlalți. Am hoinărit ca doi nebuni efervescenți prin tot orașul. Părea așa de mic. Mi-a luat mâna într-a lui şi într-o secundă, mi-a dat de înțeles că este timpul să schimbăm decorul. Mi-era dor, vroiam să ne gustăm poftele subtil. Fără nici o grabă. Să mă îmbăt fără să vreau. Să absorb în mine doar momentele plăcute. M-a luat în brațe și m-a privit îndelung. Îmi săruta buzele, atingându-mi fără rețineri porțiunile de piele neacoperite de materialul rochiei. Apoi umerii goi, degetele alunecându-i fin pe spatele meu. Bătăile repezite ale inimii îmi zvâcneau în venele gâtului. Îi veneam în întâmpinare frenetic, pofticios. Puteam să rămân doar dacă îmi promiteam să nu fiu cuminte. Tentant... dar privirea mea odată senină, acum era tulbure, rece. Încercam fără jenă să-i violez gândurile. Să recapăt acel fior care să-mi transfigureze trăirea. Să-mi încălzească nu numai ultimul centimetru de piele dar și fiecare neuron zgubilitic, care așteaptă nerăbdător să fie incitat .. Da știu . Cer prea mult. Ce să-i faci? sunt o nesimțită egoistă.
Nu pot să-i mai spun că-l iubesc. Cel mult pot spune că mi-a rămas drag. Un colț de suflet. Doar atât. Realitatea nu mai corespunde viselor de altădată. Dacă aș face-o , e ca și cum m-aș preface că nu exist.
Azi, nu o să plâng. Zâmbetul meu nu mai crede în lacrimile de ieri. Mi-am luat la revedere. Mai degrabă un adio. Sincer, clar. Buzele încă îmi ard.
I'm sick and tired of settling with what's comfortable. Or worse.. with a ghost from the past.









